++
Am plecat din țara mea la deplina maturitate, cu o inimă plină de speranță și o credință mai puternică decât orice obstacol. Nu cunoșteam limba prea bine, dar știam cine sunt.
Mi-am croit singură drumul, fără recomandări, doar cu încredere și rugăciune.
Și Dumnezeu a fost mereu Cel care m-a prezentat — El mă cunoaște cel mai bine.
Am adus alinare în locuri unde trupuri și suflete, uneori tăcute, alteori strigate, își căutau vindecarea.
Dar am știut mereu că nu doar cei îngrijiți au nevoie de lumină — ci și cei care îngrijesc.
Am încercat să fiu sprijin. Uneori am reușit, alteori am învățat.
Dar n-am încetat niciodată să cred că iubirea e răspunsul:
iubirea de oameni, iubirea de Dumnezeu, iubirea de sine.
Scriu aici pentru cei care caută sens, vindecare, regăsire.
Cred că toți suntem lumină.
Că ne transformăm neîncetat — și că, dincolo de toate, suntem făcuți să ne susținem unii pe alții în drumul acesta numit viață.

Viata intre acasa si acasa in suflet


Lasă un comentariu