
Credeam că ei sunt fericiți – Partea I
La început doar priveam …
Stăteam în casa mea simplă, din țara mea, unde dorul încă nu prinsese rădăcini. Deschideam televizorul și vedeam imagini cu clădiri de cărămidă roșie, arhitecturi edwardiene elegante.
Înăuntru, oameni în birouri. Fiecare cu cana lui de cafea, cu un logo. Vorbeau între ei, se prefaceau că râd. Și eu… credeam că sunt fericiți. Mi se părea că trăiesc „bine”. Că acolo e viitorul.
Într-o noapte, după ce am închis televizorul, gândul a rămas treaz în locul meu.
Cum o fi să trăiești acolo? Cine sunt acei oameni? Ce simt ei cu adevărat?
Apoi viața mea a început să se schimbe.
Au venit greutataile .
Tulburari politice au facut ca problemele economie sa intre in casa fara sa bata la usa .
Zilele s-au facut mai scurte , iar noptile mai lungi .
Si intr-o zi … l-am pierdut pe el . Pe omul meu . Moartea nu intreaba daca esti pregatit .
Ramasa singură, cu întrebările și cu golul, am știut că trebuia să fac ceva.
Am lăsat în urmă tot ce îmi era cunoscut și am pornit spre necunoscut.
Am ajuns în acea lume pe care o priveam cândva doar prin ecran – cu clădiri roșii, birouri, cafele cu logo-uri și zâmbete oprite la mijlocul feței.
Da , eram acolo.
Si lucrurile nu erau așa cum păreau de la distanță.
- Dioxidul de sulf so2
- Mărimea Cafelei: O Lecție despre Răbdare și Rătăcire
- O LUME AMARA CU MULT ZAHAR
- O lume amară cu mult zahăr
- Războiul nu e glorie ,e moarTe.
- Ritualul cafelei
Timpul celor ce se ridică Să nu mai pleci capul, fiu al gliei,căci sub țărâna acestui pământnu zac umbre uitate,ci flăcări vii ce ard tăcut în sângele tău. Nu te mai teme că ești prea mic —în inima ta doarme o istorie întreagă.Când pășești, pășește drept.Când rostești, rostește adevărul.Când iubești, iubește cu tot neamul în…
Placutele de la Sinaia -Amintirea interzisa a neamului solar
Sub piatra sacră a Carpaților…există o amintire.Nu este o poveste. Nu este o legendă.Este un cod. O chemare. O mărturie. Se numesc „Plăcuțele de la Sinaia” — bucăți de aur transformat în plumb,dar purtătoare de mesaje mai prețioase decât orice metal. Scrise într-o limbă pe care mulți nu o înțeleg,dar pe care sufletul… o recunoaște.…
Articole
Welcome to a world of limitless possibilities, where the journey is as exhilarating as the destination, and where every moment is an opportunity to make your mark.
-
Timpul celor ce se ridică Să nu mai pleci capul, fiu al gliei,căci sub țărâna acestui pământnu zac umbre uitate,ci flăcări vii ce ard tăcut în sângele tău. Nu te mai teme că ești prea mic —în inima ta doarme o istorie întreagă.Când pășești, pășește drept.Când rostești, rostește adevărul.Când iubești, iubește cu tot neamul în…
-
Sub piatra sacră a Carpaților…există o amintire.Nu este o poveste. Nu este o legendă.Este un cod. O chemare. O mărturie. Se numesc „Plăcuțele de la Sinaia” — bucăți de aur transformat în plumb,dar purtătoare de mesaje mai prețioase decât orice metal. Scrise într-o limbă pe care mulți nu o înțeleg,dar pe care sufletul… o recunoaște.…
-

